Pot înregistra un slogan ca marcă?
Alecu Florin Bogdan17 iunie 20262 min de citit
Da, un slogan se poate înregistra
Un slogan este, în esență, o marcă verbală — o succesiune de cuvinte. Iar legea nu interzice înregistrarea sloganurilor: dacă îndeplinește condițiile unei mărci, un slogan poate fi protejat exact ca un nume sau un logo.
Problema e că sloganurile trec printr-un test de distinctivitate mai strict decât numele obișnuite. Și aici cade majoritatea.
Distinctiv, nu doar publicitar
Condiția-cheie: sloganul trebuie să funcționeze ca un indicator de origine — să-i spună consumatorului „acesta vine de la o anumită firmă" — nu doar ca un mesaj publicitar generic.
În practică:
- Un slogan pur promoțional sau elogios („Calitate la preț bun", „Cei mai buni din România") e de obicei respins — oricine l-ar putea folosi și nimeni nu-l percepe ca pe o marcă.
- Un slogan descriptiv, care doar spune ce face produsul, are aceeași soartă.
- Un slogan distinctiv — original, memorabil, cu un joc de cuvinte sau cu mai multe sensuri, care cere o mică interpretare — are șanse reale de înregistrare.
Pe scurt: cu cât sloganul e mai creativ și mai legat de identitatea ta (și mai puțin o frază pe care ar scrie-o orice concurent), cu atât trece mai ușor.
Și sloganurile celebre?
Sloganurile binecunoscute care sunt mărci înregistrate funcționează tocmai pentru că au devenit, în timp, semne de origine — fie prin originalitate, fie prin distinctivitate dobândită. Dacă un slogan e folosit intens ani de zile și publicul îl asociază clar cu un brand, poate fi înregistrat chiar dacă la prima vedere părea banal. Asta înseamnă însă ani de utilizare și dovezi — nu e o scurtătură.
Merită să-ți înregistrezi sloganul?
Câteva lucruri de cântărit:
- Cât de central e pentru brand? Dacă e o piesă de identitate pe termen lung, merită protejat. Dacă îl schimbi la fiecare campanie, mai puțin.
- Se înregistrează separat de nume și logo — e o marcă distinctă, cu taxa ei.
- Bara e mai sus, deci o evaluare înainte de depunere te scutește de o respingere și de taxele pierdute.
Un slogan bun e un activ valoros — dar numai dacă e și înregistrabil. Înainte să depui, merită verificat dacă al tău trece testul de distinctivitate.
Vrei să afli dacă sloganul tău poate fi înregistrat? Scrie-ne pentru o evaluare sau pornește cu o verificare de disponibilitate.
Articole similare

Mirosul ca marca inregistrata
Ce-ar fi dacă sandalele tale preferate ar avea un miros-semnătură de gumă de mestecat? 🍬 Grendene, producătorul brazilian de încălțăminte, chiar a transformat acest miros în marcă înregistrată în SUA. Iar Hasbro a făcut la fel cu mirosul plastilinei Play-Doh, Crayola cu cel al creioanelor colorate. În Nr. 13 al seriei de analize marcidesene.ro am urmărit 14 mărci olfactive din 7 sisteme de drept, cu statut verificat în registre, nu din legende. Câteva concluzii: În SUA, mirosul poate fi marcă, dar procedura a durat până la aproape 6 ani. În UE, registrul EUIPO are peste 17.600 de mărci netradiționale, dintre care sute sonore și peste o mie de culoare. Mărci olfactive: zero. Mirosul devine marcă doar acolo unde produsul nu are, prin natura lui, de ce să miroasă.

Vocea ca marca inregistrata
Pe 5 octombrie, Giorgia Meloni a depus la EUIPO un fișier audio de 4,7 secunde: vocea ei spunând „Io sono Giorgia Meloni”. A doua zi, Taylor Swift a făcut același lucru. Înaintea lor, Luca Ward și Giusy Ferreri. Vocea devine marcă înregistrată. Motivul e același pentru toți: frica de clonarea vocii cu AI. Întrebarea pe care o pun în articol e simplă: te apără, de fapt, o marcă de o voce clonată? Răspunsul scurt: doar parțial. Marca acoperă folosirea comercială a unei fraze concrete, pentru anumite produse și servicii. Cea mai mare amenințare, frauda cu voce clonată, rămâne în afara ei. Acolo lucrează alte instrumente: GDPR-ul, care tratează vocea ca dată personală, dreptul penal și dreptul la propria voce. Am scris despre cum funcționează o marcă vocală, unde se oprește, de ce frauda vocală va fi una dintre infracțiunile dominante ale următorilor ani și ce poți face concret

Industria Bicicletei in Drepturile de Proprietate Intelectuala
3.030 de desene. Atât a înregistrat industria bicicletei în Uniunea Europeană din 1 aprilie 2003, prima zi a desenului comunitar, până azi. Am luat tot registrul desenelor UE și am căutat un singur lucru: bicicleta. Cine o înregistrează, ce anume, cum și de ce. Câteva lucruri pe care nu le știam înainte: → În prima zi a sistemului, 34 de desene erau deja despre bicicletă. 17 erau ale Shimano. 13 sunt în vigoare și azi și expiră definitiv la 1 aprilie 2028, după 25 de ani. → Nu bicicleta se înregistrează cel mai des, ci ce stă în jurul ei: suporturi, lumini, căști, genți. Doar unul din cinci desene arată o bicicletă întreagă. → Bicicleta electrică a crescut de 40 de ori: 18 desene în 2003–2008, 759 în 2021–2026. → Până în 2016, China depunea cel mult 10 desene de bicicletă pe an. În 2024 a depus cel puțin 40% din total. → Jumătate din desene sunt abandonate după primii 5 ani. Componentele de transmisie rezistă cel mai mult, bicicletele electrice cel mai puțin. → România produce 1,5 milioane de biciclete pe an (Eurostat, 2023), dar are doar 37 de desene UE în domeniu, de la cinci titulari. Ce găsiți în articolul Nr. 11 (33 de pagini): curba depunerilor 2003–2026 și legătura cu piața un atlas cu peste 300 de imagini din registru, pe 13 categorii de produse primii titulari și cum s-au schimbat liderii la fiecare șase ani cât trăiește un desen și ce se reînnoiește ce protejează un desen și ce nu, cu două hotărâri ale Curții de Justiție a UE pronunțate chiar pe biciclete două strategii: Trek are 112 mărci UE și un singur desen, Woom are 203 desene și 17 mărci opt recomandări pentru cine produce, importă sau vinde Dacă vreți să primiți aceste analize direct în căsuța de e-mail, când apar, abonați-vă la newsletterul de pe marcidesene.ro.
Ai o întrebare concretă despre marca ta?
Discută gratuit cu un consilier OSIM cu 22+ ani de experiență
Îți răspundem în 24 de ore cu o evaluare a situației tale și pașii concreți.
Solicită consultanță gratuită →