OSIM, EUIPO sau WIPO: unde îți înregistrezi marca?
Alecu Florin Bogdan17 iunie 20261 min de citit
Aceeași marcă, teritorii diferite
Cele trei nu sunt variante „mai bune" sau „mai slabe" una față de alta — diferența principală e teritoriul pe care îți protejează marca. Alegi în funcție de unde faci afaceri acum și unde vrei să ajungi.
OSIM — protecție națională (România)
Marca înregistrată la OSIM e protejată doar pe teritoriul României. E varianta potrivită dacă vinzi (și plănuiești să vinzi) doar în România. E cea mai accesibilă ca preț și un prim pas firesc.
EUIPO — marca Uniunii Europene
Printr-o singură cerere la EUIPO obții o marcă protejată unitar în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. E soluția logică dacă vinzi sau intenționezi să vinzi în mai multe țări UE — mult mai eficient decât să depui marca în fiecare stat separat.
WIPO — protecție internațională (sistemul Madrid)
Sistemul Madrid, administrat de WIPO, îți permite să extinzi protecția în țări din afara UE (peste 130 de membri — SUA, UK, China, Turcia etc.) printr-o singură cerere centralizată. Necesită însă o marcă de bază (depusă deja la OSIM sau EUIPO) de la care pornești. E pasul pentru afacerile care țintesc piețe globale.
Cum alegi, în practică
- Vinzi doar în România → OSIM.
- Vinzi sau te extinzi în UE → EUIPO (27 de state dintr-o singură cerere).
- Țintești piețe din afara UE → WIPO, pornind de la marca ta națională sau europeană.
Strategia obișnuită e să începi acolo unde faci afaceri și să extinzi pe măsură ce crești — n-are sens să plătești pentru protecție internațională dacă vinzi doar local, dar nici să rămâi limitat la România dacă deja exporți.
Nu ești sigur ce variantă ți se potrivește? Spune-ne unde faci afaceri și îți recomandăm traseul potrivit.
Articole similare

Mirosul ca marca inregistrata
Ce-ar fi dacă sandalele tale preferate ar avea un miros-semnătură de gumă de mestecat? 🍬 Grendene, producătorul brazilian de încălțăminte, chiar a transformat acest miros în marcă înregistrată în SUA. Iar Hasbro a făcut la fel cu mirosul plastilinei Play-Doh, Crayola cu cel al creioanelor colorate. În Nr. 13 al seriei de analize marcidesene.ro am urmărit 14 mărci olfactive din 7 sisteme de drept, cu statut verificat în registre, nu din legende. Câteva concluzii: În SUA, mirosul poate fi marcă, dar procedura a durat până la aproape 6 ani. În UE, registrul EUIPO are peste 17.600 de mărci netradiționale, dintre care sute sonore și peste o mie de culoare. Mărci olfactive: zero. Mirosul devine marcă doar acolo unde produsul nu are, prin natura lui, de ce să miroasă.

Vocea ca marca inregistrata
Pe 5 octombrie, Giorgia Meloni a depus la EUIPO un fișier audio de 4,7 secunde: vocea ei spunând „Io sono Giorgia Meloni”. A doua zi, Taylor Swift a făcut același lucru. Înaintea lor, Luca Ward și Giusy Ferreri. Vocea devine marcă înregistrată. Motivul e același pentru toți: frica de clonarea vocii cu AI. Întrebarea pe care o pun în articol e simplă: te apără, de fapt, o marcă de o voce clonată? Răspunsul scurt: doar parțial. Marca acoperă folosirea comercială a unei fraze concrete, pentru anumite produse și servicii. Cea mai mare amenințare, frauda cu voce clonată, rămâne în afara ei. Acolo lucrează alte instrumente: GDPR-ul, care tratează vocea ca dată personală, dreptul penal și dreptul la propria voce. Am scris despre cum funcționează o marcă vocală, unde se oprește, de ce frauda vocală va fi una dintre infracțiunile dominante ale următorilor ani și ce poți face concret

Industria Bicicletei in Drepturile de Proprietate Intelectuala
3.030 de desene. Atât a înregistrat industria bicicletei în Uniunea Europeană din 1 aprilie 2003, prima zi a desenului comunitar, până azi. Am luat tot registrul desenelor UE și am căutat un singur lucru: bicicleta. Cine o înregistrează, ce anume, cum și de ce. Câteva lucruri pe care nu le știam înainte: → În prima zi a sistemului, 34 de desene erau deja despre bicicletă. 17 erau ale Shimano. 13 sunt în vigoare și azi și expiră definitiv la 1 aprilie 2028, după 25 de ani. → Nu bicicleta se înregistrează cel mai des, ci ce stă în jurul ei: suporturi, lumini, căști, genți. Doar unul din cinci desene arată o bicicletă întreagă. → Bicicleta electrică a crescut de 40 de ori: 18 desene în 2003–2008, 759 în 2021–2026. → Până în 2016, China depunea cel mult 10 desene de bicicletă pe an. În 2024 a depus cel puțin 40% din total. → Jumătate din desene sunt abandonate după primii 5 ani. Componentele de transmisie rezistă cel mai mult, bicicletele electrice cel mai puțin. → România produce 1,5 milioane de biciclete pe an (Eurostat, 2023), dar are doar 37 de desene UE în domeniu, de la cinci titulari. Ce găsiți în articolul Nr. 11 (33 de pagini): curba depunerilor 2003–2026 și legătura cu piața un atlas cu peste 300 de imagini din registru, pe 13 categorii de produse primii titulari și cum s-au schimbat liderii la fiecare șase ani cât trăiește un desen și ce se reînnoiește ce protejează un desen și ce nu, cu două hotărâri ale Curții de Justiție a UE pronunțate chiar pe biciclete două strategii: Trek are 112 mărci UE și un singur desen, Woom are 203 desene și 17 mărci opt recomandări pentru cine produce, importă sau vinde Dacă vreți să primiți aceste analize direct în căsuța de e-mail, când apar, abonați-vă la newsletterul de pe marcidesene.ro.
Ai o întrebare concretă despre marca ta?
Discută gratuit cu un consilier OSIM cu 22+ ani de experiență
Îți răspundem în 24 de ore cu o evaluare a situației tale și pașii concreți.
Solicită consultanță gratuită →