Oponent NEOTECT
Marca Contestata NEOTEX
II. FAPTE SI PROCEDURI
Pe 14/06/2005 aplicantul a Inregistrat cererea No 4 492 625 pentru Inregistrarea cuvantului NEOTEX ca marca pentru urmatoarele bunuri:
Clasa 1: Chimicale utilizate In industrie, stiinte si fotografie, precum si In agricultura, horticultura si industria forestiera, rasini artificiale neprocesate, plasticuri neprocesate, Ingrasaminte, compozitii pentru mentinerea focului, preparate pentru lipit, substante chimice pentru conservarea alimentelor, substante petroliere, adezivi folositi In industrie.
Clasa 2: Vopsele, lacuri, solutii Impotriva ruginei si a deteriorarii lemnului, coloranti, rasini naturale, foite si prafuri de metal pentru zugravi, decoratori, artisti, tipografi.
Clasa 17: cauciuc, gutta-percha, gume, asbest, mica si bunuri facute din aceste materiale si neincluse In alte clase, plastic extrudat pentru uz industrial, materiale pentru ambalat si izolat.
Opozitia se bazeaza pe Inregistarea anterioara CTM No 1 215 359 a cuvantului NEOTECT Inregistrat pentru:
Clasa 17: Folii de plastic spumos pentru izolare Impotriva vantului si a caldurii.
Oponentul Isi directioneaza opozitia Impotriva unor bunuri din clasa 17 ale aplicatiei, si anume plastic In forma extrudata pentru uz industrial si materiale izolatoare.
Oponentul Isi bazeaza opozitia pentru toate bunurile pentru care a fost Inregistrata marca anterioara.
Bazele opozitiei sunt acelea prevazute In Art. 8(1)(b) ale Consiliului de Reglementare No 40/94 din 20 Decembrie 1993 In Comunitatea marcilor (accesibil la http://eu/en/mark/aspects/reg.htm).
Oponentul mai adauga ca aplicatia In cerere este pentru un semn care e similar cu dreptul anterior al oponentului si este Inregisrata pentru bunuri care sunt identice sau similare cu bunurile acoperite de dreptul oponentului. Ca rezultat exista probabilitatea de confuzie incluzand probabilitatea de asociere cu marca anterioara a oponentului.
Aplicantul nu a Inaintat nici un argument In replica.
I.DECIZIE
1.Probabilitatea de confuzie (Art 8(1)(b) CTMR)
a)Comparatia bunurilor
In evaluarea unei similaritati Intre bunuri sau servicii, toti factorii relevanti cu legatura cu aceste bunuri trebuie luati In consideratie. Acesti factori includ, intre alia, natura lor, scopul si metoda de folosire chiar daca ele sunt In competitie una cu alta sau complementare (vezi Caz C-39/37 Canon Kabushiki Kaisha v Metro-Goldwin-Meyer Inc (1998) ECR I-5507, paragraf 23). Mai multi factori includ distributia pertinenta a canalelor (In particular puncte de desfacere), publicul relevant, si originea bunurilor si a serviciilor.
Bunurile In comparatie sunt:
Clasa 17
Foi de plastic spumos pentru izolare contra caldurii si frigului.
Clasa 17
Plastic In forma extrudata pentru uzul fabricatiei; materiale izolatoare.
Matrialele izolatoare ele aplicantului:
Bunurile oponentului numite foi din plastic spumos pentru izolare Impotriva caldurii si a frigului se refera la materiale de izolare termica. Azi aceste materiale de izolare termica sunt folosite masiv In constructii si industria construirii, aplicate la izolarea cladirilor, acoperisurilor, peretilor exteriori, podele, etc. Izolarea termica este recomandata cat timp economiseste energie, atat In caldura cat si In aer conditionat. Previne pierderea de energie. Cu un sistem de izolatie termica In interior va fi asigurat un climat cald si confortabil, si anume racoros vara si uniform caduros iarna.
Rezulta ca foile din plastic spumos pentru izolare Impotriva caldurii si a frigului se Incadreaza In categoria mai mare de materiale de izolare termica, care In acelasi timp se Inscriu In categoria materialelor de izolatie ale aplcantului. Prin urmare cu cat mai mult materialele izolatoare ale aplicantului ar putea cuprinde materialele de izolare termica ale oponentului, bunurile protejate de marca aneterioara sunt identice cu bunurile din aplicatie. In plus, cu cat materialele izolatoare care nu sunt materiale de izolatie contra frigului sau a caldurii ar putea fi vandute In aceleasi magazine si acopera aceleasi nevoi ale aceluiasi consumator, ambele categorii de bunuri trebuie considerate similare. Totusi, bunurile oponentului sunt partial identice si partial similare cu bunurile aplicantului.
Plasticurile In forma extrudata pentru uz industrial ale aplicantului
Cat priveste plasticurile In forma extrudata pentru uz industrial ale oponentului, ele sunt folosite Intr-o arie comerciala extinsa. Ele nu sunt folosite doar In sectorul de automobile, transport sau industrial. Plasticurile industriale sunt folosite In industria de constructii pentru izolare termica si acustica (Vezi Decizia BoA In Caz R0891/2004-2-ISOWA Technische Schaumkunststoffe WW/ISOWA, paragrafe 22-24). Prin urmare bunurile In comparatie sunt In competitie unul cu celalalt, In particular In industria constructiilor, si vor fi considerate de catre consumatori ca fiind interschimbabile sau complementare, depinzand de cerintele lor; de unde Oficiul concluzioneaza ca exista fie o identitate sau o similaritate Intre ele.
b)Comparatia marcilor
In determinarea existentei unei probabilitati de confuzie, marcile trebuie sa fie comparate facand o evaluare globala a similaritatilor vizuale, aurale si conceptuale dintre marci. Comparatia trebuie sa se bazeze pe impresia generala data de marci, luand In calcul, In particular, componentele distinctive si dominante (vezi Caz C-251/95 Sabel BV v. Puma AG, Rudolf Dassler Sport (1997) ECR I-6191, paragraf 22).
In prezentul caz, marcile In comparatie sunt urmatoarele:
NEOTECT NEOTEX
(cuvant de marca) (cuvant de marca)
CTM No 1 215 359 Aplicatia CTM
Marca anterioara este protejata In Intrega Uniune Europeana. Prin urmare, exista impresia ca marcile influenteaza publicul, si pronuntia lor si Intelesul semantic In Intregul teritoriu al EU care este relevant pentru compararea lor.
Marca contestata este formata din cuvantul “NEOTEX”. Marca anterioara, la randul ei, consta din elementul “NEOTECTâ€.
Mai Intai, Oficiul ar vrea sa analizeze prefixul “Neo-” pe care semnele Il au In comun. Pentru asta, trebuie notat ca diferenta inerenta a marcilor este o chestiune legala ce trebuie examinata de catre Oficiu cand e necesar. (Vezi Decizia BoA In Caz R 401/2006-2, MEMETRICS/METRICS IN MARKETING, pargraf 29).
“NEO” este un prefix comun originar din Grecia antica, Insemnand “nou”, recent, modern. Este frecvent folosit In orice domeniu pentru a indica o noua forma a ceva. In plus, datorita derivarii grecesti, e comun si larg Inteles de catre publicul european. (Vezi Decizia BoA In Caz R 1028/2006-1 NANOPOR/NEOPOR, paragrafe 32 si 34). Oficiul Intelege ca termenul e Inzestrat cu o capacitate redusa de diferentiere.
Din punctul nostru de vedere, prezenta unei asemenea componente distinctive slabe va contribui la accentuarea valorii elementelor suplimentare ale marcilor, In acest caz finalurile TEC si TEX. Si aceste elemente difera. (Vezi Decizia BoA In Cazurile R 1270/2005-2 si R 1408/2005-2 FERROMIX/FERROMAX, paragrafe 34-42, si In Caz R 42/2004-2 NEOLITE7NEONLITE, paragraf 24).
La un nivel aural si vizual, marcile nu sunt considerate similare. Oficiul admite ca exista un grad sigur de similaritate datorita elementului comun NEO-. Totusi, dupa cele mentionate mai sus, cat e doar un element slab, mai multa greutate ar putea fi data de partea a doua a marcilor In disputa. Diferente slabe Intre aceste parti secundare ar putea fi suficiente pentru a sublinia o probabilitate de confuzie. Si diferentele reiesind din finalurile “-TECT” si “-TEX”, In timp ce probabil nu In altele, sunt sigur relevante In acest context si trebuie luate In considerare.
La nivel conceptual, similaritatea principala a semnelor reiese din faptul ca ambele prezinta elementul “NEO-“. Totusi, un asemenea element comun este In sine insuficient pentru a determina perceptia conceptuala a semnelor de catre publicul relevant, care din punct de vedere al bunurilor este profesional. Contrar, dat fiind gradul mic al elementului distinctiv “NEO-“, o asemenea componenta va contribui mai degraba la accentuarea valorii elementelor suplimentare care nu au nici un Inteles. Prin urmare, nu va fi nici o asociere conceptuala Intre semne.
Dupa cele de mai sus, Oficiul concluzioneaza ca fie In cazul unei similaritati Intre elementele initiale ale marcilor, impresia generala este aceea ca marcile sunt diferite.
c)Concluzie
Constituie probabilitate de confuzie In temeiul Art. 8(1)(b) CTMR daca exista riscul ca publicul sa creada ca bunurile si serviciile In discutie, sub presupunerea ca ele poarta marcile In discutie, provin de la aceeasi Intreprindere, sau de la Intreprinderi legate economic (vezi Canon, citat mai sus, paragraf 29).
Probabilitatea de confuzie In temeiul Art. 8(1)(b) CTMR trebuie evaluat global, luand In considerare toate circumstantele cazului. Probabilitatea de confuzie implica o interdependenta Intre factori relevanti, si In particular o similaritate Intre marci si Intre bunuri si servicii. In concordanta, un grad mai mic de similaritate Intre bunuri si servicii poate fi Inlaturat de un grad mai mare de similaritate Intre marci si vice versa. Mai mult, cu cat mai distincta marca anterioara, cu atat mai mare riscul de confuzie. Marci cu un caracter distinctiv mai mare, fie per se sau datorita reputatiei pe care o poseda pe piata, se bucura de o protectie mai mare decat marci fara caracter distinctiv (vezi Canon, citat mai sus, paragraf 17).
O marca care contine un element care e descriptiv al bunurilor si serviciilor pentru care a fost Inregistrat, va avea o protectie mai mica decat o marca care nu are un asemenea element (vezi Lloyd, citat mai sus, paragraf 23).
Cat despre caracterul distinctiv al marcii anterioare, oponentul nu a precizat explicit ca marca sa este distinctiva In virtutea unei folosiri sau a reputatiei. De aici, evaluarea caracterului distinctiv al marcii anterioare trebuie sa se bazeze pe capacitatea de diferentiere per se care trebuie vazuta ca normala.
In prezentul caz, s-a gasit ca bunurile sunt partial identice si partial similare. Totusi, marcile au fost gasite ca fiind nesimilare la o impresie generala. Aparent la analiza Indeplinita sub sectiunea 1(b) a prezentei decizii, luand In considerare (1) impresia generala a marcilor In disputa, (2) lipsa de capacitate de diferentiere a elementului comun si (3) gradul ridicat de atentie a publicului relevant, impresia generala creata de semne, este sufuicient de diferita pentru a genera o probabilitate de confuzie sau asociere In mintea publicului relevant din EU. Prin urmare, prezenta opozitie va fi respinsa In baza Art. 8(1)(b) CTMR.
II.COSTURI
Potrivit Art. 81(1) CTMR, partea care pierde In actiunile de opozitie va suporta toate taxele datorate de cealalta parte, precum si costurile.
Potrivit Regulii 94(1) a Comisiei de Reglementare No 2868/95 din 13 Decembrie 1995 Implementand CTMR, ca amendament, proportia costurilor trebuie stabilita cu decizia opozitiei.
Cat oponentul este partea care pierde In actiunile de opozitie, trebuie sa suporte costurile datorate de cealalta parte In cursul acestor ACTIUNI.
