I.CIRCUMSTANTE SI PROCEDURÄ‚
Pe 25/06/2003, aplicantul a Inregistrat cererea No 3 242 609 pentru a Inregistra semnul figurativ ilustrat In pagina Intai pentru bunuri si servicii la clasele 30, 32 si 43.
Cererea a fost publicata pe 12/04/2004.
Opozitia se Indreapta asupra tuturor bunurilor si serviciilor acoperite de cerere, si anume:
-Patiserie si cofetarie, gheata, bauturi pe baza de gheata In clasa 30.
-Ape minerale si aerate si alte bauturi non alcoolice, bauturi, sucuri si sucuri din fructe, siropuri si alte preparate pentru preparat bauturi din clasa 32.
-furnozare de mancare si bauturi, In particular servire cu anghetata din clasa 43
Opozitia se bazeaza pe Inregistrarea anterioara a marcii No 3 040 383 a cuvantului de marca “AMORE” Inregistrata la bunuri la calsele 29, 30 si 32. Oponentul Isi bazeaza opozitia pe toate aceste bunuri.
Opozitia se mai bazeaza pe marcile anterioare “AMORE” din regatul Unit No 1 559 675 si 1 573 650.
Bazele opozitiei sunt acelea stipulate In Art. 8(1)(b) si 8(5) a CTMR.
Ambele parti au depus observatii si dovezi In termenul stabilit de Office. Aplicantul a solicitat oponentul sa Inainteze dovada de folosire a marcii anterioare englezestipe care se bazeaza opozitia. Oponentul a Inaintat documente ca dovada a folosirii.
Oponentul sustine ca bunurile si serviciile si semnele In conflict sunt similare. Puncteaza In particular ca elemnetul “CREM” sau “CREMA”
Ale aplicatiei contestate nu sunt distinctive pentru bunurile In discutie.
In replica, aplicantul sustine ca semnele nu sunt similare si ca serviciile aplicantului din clasa 43 nu sunt similare cu bunurile marcii anterioare.
II.DECIZIE
A. Pe substanta
In numele unei economii procedurale, Oficiul va compara mai Intai marca No 3 040 383 cu cererea contestata CTM si va continua daca este cazul.
Probabilitatea de confuzie
a)Comparatia bunurilor si serviciilor
In evaluarea unei similaritati toti factorii relevanti legati de aceste bunuri vor fi luati In calcul. Acesti factori include, inter alia, natural or, scopul si metoda folosita si daca ele sunt In competitie sau sunt complementare (vezi Canon, paragraph 23.) Mai multi factori include distributia pertinenta a canalelor (In particular puncetele de vanzare), publicul relevant si originea uzuala a bunurilor.
Oponentul Isi bazeaza opozitia pe urmatoarele bunuri
-iaurt, deserturi pe baza de iaurt si miere, iaurt si fructe, iaurt si nuci, iaurt si cereale, toate facute integral sau In principal din iaurt, bauturi din iaurt, bauturi continand iaurt si sucuri din fructe, bauturi din piure de fructe si iaurt, branza din clasa 29;
-deserturi, toate facute In special din orez, deserturi si budinci din clasa 30;
-bauturi nealcoolice, bauturi din fructe, sucuri din fructe, bauturi continand suc din fructe si iaurt, bauturi continand piure din fructe si iaurt din clasa 32,
Bunurile si serviciile cererii CTM Impotriva carora se Indreapta opozitia sunt:
-patiserie si cofetarie, gheata, bauturi pe baza de gheata din clasa 30;
-ape minerale si aerate si alte bauturi ne alcoolice, bauturi, sucuri si sucuri din fructe; siropuri si alte preparate pentru bauturi din clasa 32;
-livrare de mancare si bauturi, In special servire cu Inghetata din clasa 43.
Bunuri contestate din clasa 30
Patiseria si cofetaria aplicantului sunt foarte asemanatoare cu deserturile si budincile oponentului. Ele au aceeasi natura, metoda de folosire si scop. Mai mult, ele sunt produse de aceleasi Intreprinderi.
Gheata si bauturile bazate pe gheata ale aplicantului sunt incluse In deserturile oponentului cu extinderea ca gheata si bauturile sunt de obicei consummate ca desert, la finalul mesei. Prin urmare ele sunt identice.
Oficiul considera ca gheata aplicantului pentru racorire e pe departe similara cu bauturile non alcoolice ale oponentului din clasa 32 si cu bauturile din iaurt, sau continand iaurt si suc din fructe din clasa 29. Chiar daca natura or este diferita, (gheata pentru racorire este solida si nu poate fi bauta), ele sunt complementare cata vreme gheata pentru racorore e folosita pentru a raci o bautura. Ele sunt de asemenea destinate acelorasi consumatori si e servita si consumata In aceleasi locuri.
Bunurile contestate din clasa 32:
-Alte bauturi ne alcoolice ale aplicantului, bauturile, sucurile si sucurile din fructe sunt identice cu bauturile ne alcoolice, bauturi din fructe, sucuri din fructe ale oponentului.
-Apele minerale si aerate ale aplicantului, siropurile si alte preparate pentru facut bauturi sunt incluse In aria mai larga de non alcoolice ale oponentului. Prin urmare ele sunt identice.
Servicii contestate din clasa 43
Exista un grad mediu de similaritate Intre livrarea de mancare si bauturi a aplicantului, In special de Inghetata si deserturile oponentului, toate facute In principal din orez; desreturi si budinci cat timp produsele procesate ale oponentului sunt oferite independent de serviciile de livrare de mancare si bautura si nu sunt doar dependente de aceste servicii. Intr-adevar, aceste produse pot fi luate si e foarte obisnuit ca produsele de cofetarie, Inghetata sa ofere o consumare a bunurilor Intr-un fast food sau o cafenea.
b)Comparatia semnelor
In determinare unei probabile confuzii, marcile trebuie sa fie comparate facand o evaluare generala vizuala, fonetica si conceptuala a similaritatii dintre marci. Comparatia trebuie sa se bazeze pep e o impresie generala data de marci, avand In minte, In particular, componentele lor distinctive si dominante (cf. Judecatii Curtii de Justitie, Cazul C-251/95 sabel BV v Puma AG, Rudolf Dassler Sport (1997) OJ OHIM 1/98, p. 91, paragraph 22.)
Marcile comparate sunt urmatoarele:
Marca anterioara- Amore Aplicatia CTM – CremAmore
Marca anterioara este protejata de Uniunea Europeana. Prin urmare, e vorba de impresia pe care semnele o fac asupra publicului European si Intelesul lor si pronuntia In limbile Uniunii Europene care sunt relevante pentru comparatia lor.
Ar trebui aratat, In termeni generali, ca doua semne sun similare cand, din punctual de vedere al publicului relevant, ele sunt cel putin identice In ceea ce priveste unul sau mai multe aspecte relevante (Cazul T-6/01 Matratzen Concord v OHIM- Hukla Germany (MATRATZEN) (2002) ECR II-4335, paragraph 30). Asa cum indica cazul-lege al Curtii de Justitie, aspectele vizuale, aurale si conceptuale sunt relevante. Mai mult, aprecierea similaritatii Intre doua marca trebuie sa se bazezepe Intreaga impresie creata de ele, avand In minte, In particular, componentele lor distinctive si dominante (SABEL, citata In paragraph 24 de mai sus, paragraph 23, si Lloyd Schuhfabrik Meyer, citat In paragraph 23 de mai sus, paragraph 25).
Dupa cum correct a punctat oponentul , elemnetul “CREM†al cereri contestate are o foarte slaba deosebire In timp ce marea majoritate a limbilor relevante indica faptul ca bunurile In discutie sunt produse cremoase (“creme†In franceza, “cream†In engleza, “crème†In portugheza, “crema†In italiana sau spaniola, etc) si ca serviciile (livrarea de mancare si bauturi, In special Inghetata) afecteaza cantitatea de produse pe baza de crema. Prin urmare elemental care ramane “AMORE†va fi elementul dominant al cererii contestate.
Aceasta este Intarita de reprezentarea expresiei “CREMAMORE”. Litera centrala “A” este foarte acrosanta datorita dimensiunii si stilizarii. Mai mult, pentru ca e plasata In mijlocul expresiei, da impresia ca litera e Impartita In doua parti, elementul “CREM†care e descriptiv si cuvantul “AMORE” care va fi perceput ca elementl dominant al semnului.
Vizual, “AMORE” este deopotriva singurul element constituind marca anterioara si al doilea element constituind marca contestata. Semnele difera pana la extinderea ca litera “A” a cererii contestate este stilizata si aplicatia CTM Incepe cu literele aditionale “C-R-E-M”. De aici, o comparatie vizuala arata si asemanari si diferente.
Fonetic, semnele sunt, dupa regulile de pronuntie In teritoriile relevante, pronuntate ca “a-mor” sau “a-mo-re” si “crem-a-mor” sau “crem-a-mo-re”. Ele au In comun silabele “a-mor” sau “a-mo-re” si difera pana acolo ca aplicatia CTM contine silabele aditionale “crem” plasate la Inceput. Luand In considerare argumentele mentionate mai sus In legatura cu partea dominanta si distinctiva a aplicatiei CTM, Oficiul considera ca semnele sunt identice fonetic si In partea distinctiva.
Conceptual, cuvantul “AMORE” Inseamna “dragoste” In italiana si este foarte similar cu echivalentul “amor” din spaniola sau portughezasi cu o mica extindere la frantuzescul “amour”.Dupa cum e mentional anterior, elementul “CREM” al aplicatiei contestate va fi perceput de vasta majoritate a teritoriilor ca Insemnand “crema”. Totusi, In vreme ce acest element se leaga de un element non- distinctiv, va avea o influenta foarte mica In perceptia globala conceptuala a semnelor In discutie. Cat ambele semne se refera la conceptul de “dragoste”, Oficiul considera ca semnele sunt similare conceptual, cel putin In teritoriile unde elementul comun “AMORE” este Inteles.
c)Apreciere globala asupra probabilitatii de confuzie
Constituie o probabilitate de confuzie In Intelesul Art. 8(1)(b) CTMR daca exista riscul ca publicul sa creada ca bunurile sau serviciile, sub presupunerea ca poarta marcile, provin de la aceeasi Intreprindere sau, asa cum cazul ar putea fi, vin de la Intreprinderi legate economic (vezi Judecata Curtii de Justitie, Cazul C-39/97, Canon Kabushiki Kaisha v Metro-Goldwyn-Meyer Inc(1998), OJ OHIM No. 12/98, p. 1407, paragraf 29.)
Probabilitatea de confuzie trebuie evaluata global, luand In considerare toate circumstantele cazului. Probailitatea de confuzie implica cateva interdependente Intre factorii relevanti, si In particular o asemanare Intre marci si Intre bunuri si servicii. Astfel, un grad mai mic de similaritate Intre bunuri si servicii poate fi eliminat de un grad mai mare de asemanare Intre marci si vice versa. Mai mult, cu cat mai distincta marca anterioara, cu atat mai mare riscul de confuzie. Marci cu un caracter distinctiv major, fie per se sau datorita reputatiei pe care o are pe piata, se bucura de o protectie mai mare decat marcile cu un caracter distinctiv mai mic. (vezi Canon, paragraf 17.)
Pentru scopurile a aprecierii globale, consumatorul mediu al categoriei de produse studiate se considera ca e bine informat si un observator rezonabil si circumspect. Totusi trebuie sa se tina cont de faptul ca nu mai rareori consumatorul mediu are rar sansa sa faca comparatie Intre marci diferitedar Isi poate plasa Increderea Intr-o imagine imperfeca a lor pe care o pastreaza In memorie. S-ar putea naste In minte faptul ca nivelul de atentie a consumatorului mediu poate varia In functie de categoria de bunuri si servicii In discutie (Judecata Curtii de Justitie Cazul C-342/97, Lloyd Schuhfabrik Meyer&Co. GmbH v. Klijsen Handel BV, OJ OHIM No 12/1999, p. 1585, paragraf 26).
Datorita caracterului distinctiv al marcii anterioare, oponentul nu sustine explicit ca marca sa este distinctiva In particular In virtutea unei Intensive folosiri sau reputatii. Prin urmare, evaluarea diferentelor marcii anterioare trebuie sa se sprijine pe diferenta per se a acelui semn care trebuie vazut ca normal In prezentul caz.
Bunurile si serviciile In comparatie sunt identice si similare iar semnele prezinta unele diferente vizuale, fonetice si conceptuale.
In lumina celor anterioare, publicul relevant se presupune ca se gandeste ca produsele alimentare si serviciile legate de livrarea de mancare si bauturi purtand cuvantul de marca “CREMAMORE” pot proveni de la Intreprinderea proprietara a cuvantului de marca anterior “AMORE”. In consecinta, gradul de asemanare Intre marcile studiate este suficient pentru a se considera ca exista o probabilitate de confuzie Intre ele.
Cum dreptul anterior No 3 040 383 duce la succesul opozitiei si la respingerea cererii marcii contestate pentru toate bunurile si serviciile spre care se Indreapta opozitia, nu e nici o nevoie sa fie examinate alte drepturi anterioare invocate de catre oponent si dovada folosirii (Vezi Judecata Curtii Primei Instante din 16.9.2004 In cazul T-342/02 “MGM”, par. 34-36 si 48.)
Potrivit Art 8(5 CTMR, Oficiul nu considera ca e necesar sa evalueze aceste probe cata vreme opozitia a repurtat un succes total potrivit Art 8(1)(b) CTMR. In orice caz, oponentul nu a depus nici un argument si /sau documente pentru a-si sustine pretentia.
B. Despre Costuri
Potrivit Art 81(1) CTMR, partea care pierde In actiunile de opozitie
Trebuie sa suporte taxele pretinse de cealalta parte, precum si toate costurile.
In concordanta cu regula 94(1) IR distribuirea costurilor trebuie sa fie stabilita cu decizia opozitiei.
Cat timp aplicantul este partea care pierde In actiunile de opozitie, trebuie sa suporte toate costurile solicitate de cealalta parte In cursul actiunilor.
