Resurse · Ghiduri & analize
Tot ce contează despreprotecția mărcii tale
Explicații pe înțelesul tău despre înregistrarea, monitorizarea și apărarea mărcilor — de la un cabinet cu 22+ ani de experiență.

Marcile din Romania sunt atacate cel mai des din tot spatiul UE
Nr. 18 · Sub opoziție: mărcile românești în registrul UE Cât de des sunt atacate cererile de marcă UE ale firmelor românești? Am analizat toate cererile depuse între 2016 și 2025 de titularii din cele 27 de state membre și le-am comparat pe aceeași bază. 📌 România este pe locul 3 din 27, cu un risc de opoziție de 1,21 ori media UE, peste toate marile state din Vest. 📌 167 de cereri românești depuse în 2025 sunt acum în opoziție, adică 5,8%. 📌 Cu cât lista de produse e mai lungă, cu atât riscul crește: la cererile românești cu șase sau mai multe clase ajunge la 13,4%. 📌 Logo-urile românești sunt atacate aproape de două ori mai des decât mărcile verbale. Opoziția nu înseamnă automat pierderea mărcii, dar înseamnă timp, costuri și incertitudine exact când lansați un produs. Cea mai ieftină apărare rămâne verificarea registrului înainte de depunere. 👉 Analiza completă, de 20 de pagini, cu grafice, tabele și metodologie, poate fi descărcată gratuit, alături de celelalte numere din serie, pe marcidesene.ro/resurse. Date publice EUIPO, prelucrate de marcidesene.ro. #marci #proprietateintelectuala #EUIPO #antreprenori #Romania #branding

DREPTUL AI cat de puternic este si ce poti inregistra
Cincisprezece minute cu un generator de imagini nu fac un autor. Tribunalul din Genova a respins, la 6 noiembrie 2026, cererea creatorilor unor personaje „Brainrot” de a opri vânzarea produselor cu aceste personaje. Titlurile au spus că imaginile făcute cu AI nu pot fi protejate. Ordonanța spune altceva: folosirea AI nu exclude dreptul de autor, dar cine îl invocă trebuie să dovedească cine este autorul și ce anume din forma finală îi aparține. Șapte instrucțiuni generice, trimise într-un sfert de oră, nu au fost de ajuns. Pârâta își depusese marca. Creatorii nu. Am scris o analiză de 18 pagini, în logica dreptului Uniunii: jurisprudența CJUE, aceeași speță judecată în România, un test în cinci pași și recomandări pentru mărci, mascote și logo-uri.

MARCA ca FORMA
FORMA CA MARCĂ | Nr. 17 De la cărămida LEGO la KitKat: de ce aproape 3 din 4 mărci netradiționale sunt forme și de ce cele mai valoroase pică. Am analizat 12.812 dosare EUIPO deduplicate, selectate strict după tipul „3D” / „3D shape”. În corpusul netradițional extins, forma reprezintă 72,54%; în perimetrul strict, 79,16%. Dar o formă recunoscută nu este automat o marcă. Dosarul trebuie să treacă prin trei filtre: distinctivitate, funcționalitate și valoare substanțială. Proba distinctivității dobândite nu poate înlătura excluziile pentru rezultat tehnic sau valoare substanțială. Ediția Nr. 17 include 49 de pagini, 13 grafice, 39 de tabele, nouă cazuri UE analizate, drept românesc, comparații cu SUA, Regatul Unit și China și anexa integrală cu 68 de dosare EUIPO cu țara titularului RO. Concluzia practică: întâi produsul și dovada originii comerciale; apoi strategia de protecție. Forma trebuie câștigată de două ori — în piață și în dosar.

Mirosul ca marca inregistrata
Ce-ar fi dacă sandalele tale preferate ar avea un miros-semnătură de gumă de mestecat? 🍬 Grendene, producătorul brazilian de încălțăminte, chiar a transformat acest miros în marcă înregistrată în SUA. Iar Hasbro a făcut la fel cu mirosul plastilinei Play-Doh, Crayola cu cel al creioanelor colorate. În Nr. 13 al seriei de analize marcidesene.ro am urmărit 14 mărci olfactive din 7 sisteme de drept, cu statut verificat în registre, nu din legende. Câteva concluzii: În SUA, mirosul poate fi marcă, dar procedura a durat până la aproape 6 ani. În UE, registrul EUIPO are peste 17.600 de mărci netradiționale, dintre care sute sonore și peste o mie de culoare. Mărci olfactive: zero. Mirosul devine marcă doar acolo unde produsul nu are, prin natura lui, de ce să miroasă.

Vocea ca marca inregistrata
Pe 5 octombrie, Giorgia Meloni a depus la EUIPO un fișier audio de 4,7 secunde: vocea ei spunând „Io sono Giorgia Meloni”. A doua zi, Taylor Swift a făcut același lucru. Înaintea lor, Luca Ward și Giusy Ferreri. Vocea devine marcă înregistrată. Motivul e același pentru toți: frica de clonarea vocii cu AI. Întrebarea pe care o pun în articol e simplă: te apără, de fapt, o marcă de o voce clonată? Răspunsul scurt: doar parțial. Marca acoperă folosirea comercială a unei fraze concrete, pentru anumite produse și servicii. Cea mai mare amenințare, frauda cu voce clonată, rămâne în afara ei. Acolo lucrează alte instrumente: GDPR-ul, care tratează vocea ca dată personală, dreptul penal și dreptul la propria voce. Am scris despre cum funcționează o marcă vocală, unde se oprește, de ce frauda vocală va fi una dintre infracțiunile dominante ale următorilor ani și ce poți face concret

Industria Bicicletei in Drepturile de Proprietate Intelectuala
3.030 de desene. Atât a înregistrat industria bicicletei în Uniunea Europeană din 1 aprilie 2003, prima zi a desenului comunitar, până azi. Am luat tot registrul desenelor UE și am căutat un singur lucru: bicicleta. Cine o înregistrează, ce anume, cum și de ce. Câteva lucruri pe care nu le știam înainte: → În prima zi a sistemului, 34 de desene erau deja despre bicicletă. 17 erau ale Shimano. 13 sunt în vigoare și azi și expiră definitiv la 1 aprilie 2028, după 25 de ani. → Nu bicicleta se înregistrează cel mai des, ci ce stă în jurul ei: suporturi, lumini, căști, genți. Doar unul din cinci desene arată o bicicletă întreagă. → Bicicleta electrică a crescut de 40 de ori: 18 desene în 2003–2008, 759 în 2021–2026. → Până în 2016, China depunea cel mult 10 desene de bicicletă pe an. În 2024 a depus cel puțin 40% din total. → Jumătate din desene sunt abandonate după primii 5 ani. Componentele de transmisie rezistă cel mai mult, bicicletele electrice cel mai puțin. → România produce 1,5 milioane de biciclete pe an (Eurostat, 2023), dar are doar 37 de desene UE în domeniu, de la cinci titulari. Ce găsiți în articolul Nr. 11 (33 de pagini): curba depunerilor 2003–2026 și legătura cu piața un atlas cu peste 300 de imagini din registru, pe 13 categorii de produse primii titulari și cum s-au schimbat liderii la fiecare șase ani cât trăiește un desen și ce se reînnoiește ce protejează un desen și ce nu, cu două hotărâri ale Curții de Justiție a UE pronunțate chiar pe biciclete două strategii: Trek are 112 mărci UE și un singur desen, Woom are 203 desene și 17 mărci opt recomandări pentru cine produce, importă sau vinde Dacă vreți să primiți aceste analize direct în căsuța de e-mail, când apar, abonați-vă la newsletterul de pe marcidesene.ro.

CE SE INTAMPLA CU PRODUSELE DE TUTUN
Analiza a 6.654 de mărci UE din clasa 34 arată că piața nicotinei nu dispare, ci se transformă. Tutunul încălzit câștigă teren, vape-urile și tutunul clasic scad, iar marii jucători își consolidează portofoliile. În paralel, reglementarea, opozițiile și importanța mărcilor verbale devin tot mai relevante pentru strategia de brand.
Cum îți transformi afacerea în franciză: totul începe cu marca
Franciza pare o chestiune de contracte și strategie de business. În realitate, fundația ei juridică este marca înregistrată — fără ea, legea nu te recunoaște ca francizor. Îți explicăm ce cere legea, ce capcană ratează mulți antreprenori și care sunt pașii concreți.
Anticontrafacere: ce faci când cineva îți copiază marca sau produsul
Contrafacerea nu se combate cu o singură acțiune, ci cu un sistem: detectezi, oprești, sancționezi și previi. Îți explicăm ce spune legea, ce instrumente ai la dispoziție și, mai ales, ce trebuie să faci ÎNAINTE ca problema să apară — inclusiv o capcană juridică pe care mulți titulari o descoperă prea târziu.
Codurile Viena: cum se clasifică elementele grafice ale unui logo
Dacă marca ta are un logo, elementele lui grafice — un leu, o stea, un cerc — sunt clasificate printr-un sistem numit Clasificarea de la Viena. Îți explicăm ce sunt codurile Viena, cum funcționează și de ce sunt esențiale pentru verificarea și protecția unei mărci figurative.
Cât costă să înregistrezi o marcă în România în 2026?
Cât costă, concret, să îți înregistrezi marca în 2026? Îți explicăm cele două tipuri de costuri — taxele oficiale OSIM (actualizate după majorarea din ianuarie 2026) și onorariul consilierului — la nivel național, european și internațional, plus costurile de care mulți uită.
OSIM, EUIPO sau WIPO: unde îți înregistrezi marca?
Diferența ține de teritoriu: OSIM acoperă România, EUIPO toată Uniunea Europeană, iar sistemul WIPO extinde protecția internațional. Alegi în funcție de piețele tale — actuale și viitoare.
Marcă, desene și modele industriale sau brevet: ce protejează fiecare?
Sunt trei drepturi diferite: marca protejează brandul (numele, logo-ul), desenele și modelele industriale protejează aspectul produsului (cum arată), iar brevetul protejează invenția (cum funcționează). De multe ori se completează reciproc.
Ce clase trebuie să alegi când îți înregistrezi marca?
Marca e protejată doar pentru produsele și serviciile din clasele pe care le declari (Clasificarea Nice). Prea puține clase = găuri în protecție; prea multe = costuri și risc inutil. Iată cum alegi corect.
Pot înregistra un slogan ca marcă?
Un slogan se poate înregistra ca marcă, dar trece printr-un test mai strict de distinctivitate: o frază pur publicitară sau elogioasă e respinsă, în timp ce un slogan original, memorabil sau cu joc de cuvinte poate fi protejat. Iată regula și când merită.
De ce respinge OSIM o marcă? Cele mai frecvente motive
OSIM analizează din oficiu dacă marca ta e, în sine, înregistrabilă. Cele mai frecvente motive de respingere sunt lipsa distinctivității și caracterul descriptiv — dar mai sunt și altele. Iată ce verifică oficiul și cum eviți o cerere pierdută.

Înregistrarea mărcii: o faci singur sau ai nevoie de un consilier?
Legal, poți depune și singur — dar majoritatea respingerilor și conflictelor vin din greșeli evitabile: clasă greșită, marcă prea descriptivă sau conflicte nedepistate. Iată ce verifică un consilier înainte și când chiar merită ajutorul.